Eu si blogul

Cine-s eu

Sunt Luana, am terminat sociologia si acum sunt la master de HR.

Sunt pasnica si analizez tot ce prind, mai ales cand e vorba de oameni si comportamente (mai putin individuale si mai mult la “gramada”), probabil pentru ca atunci cand eram mica nu prea intelegeam ce se intampla in jurul meu si ce vrea lumea de la mine si am ramas cu aceasta curiozitate.

Scriu de cand aveam vreo 14 ani, si ambitia de-atunci (printre altele, sa ne-ntelegem) era sa tastez mai repede :) Asa ca am inceput sa scriu jurnal, care a devenit ceva-mai-mult, care s-a transformat in blog.

Contact:

Ce-i cu blogul

Am inceput sa scriu cu un scop: sa imi tin prietenii la curent cu ceea ce fac cat timp am fost plecata, asa ca posturile de la inceput si pana pe la sfarsitul lui ianuarie 2009 cuprind diferente, observatii, detalii despre facultate si intamplari din DK. Stilul si subiectele s-au schimbat cu “varsta”.

Din cand in cand scriu in engleza, din cel putin doua motive: unul, cateodata ma exprim mai bine in limba asta si al doilea, mai exersez ca sa nu ruginesc de tot. Le gasiti in categoria si in pagina numite “The English Page”. Pe pagina “Desktops” gasiti o colectie de screenshots, o curiozitate proprie.

Romgleza mea

Vine din incapatanarea de a crede ca transmit mai bine anumite idei in sintagme imprumutate. Gandesc bilingv, fac tranzitia usor ro-en, si mai ales cand sunt obosita scriu direct exprimarea care se prezinta prima la apel. Mai nou scriu mult mai rar integral in engleza pentru ca m-am ramolit si pentru ca o folosesc mai rar in comunicarea de zi cu zi.

Banner de sustinere

Ce-mi place

Seinfeld - The show about nothing. Serialul despre nimic care a schimbat modelul de sitcom. 4 personaje demente care isi incurca propriile vieti si pe ale altora, nu se implica niciodata sentimental. Nu exista momente de dulcegarii, exista insa situatii penibile duse la absurd din care personajele nu invata niciodata nimic – asta e unul din elementele de baza: superficialitatea. Poate va suna cunoscut: No soup for you!, break-up by association,  spongeworthy, Not that there’s anything wrong with that!, puffy shirt, Serenity now! Aici linkuri catre toate episoadele (nu trebuie download.)

The Simpsons. Familia americana de conditie medie. Satira, normal. E fascinant ca arata o comunitate intreaga, de la magazinul de la colt, scoala cu copiii si profesorii, vecini,  betivii de la carciuma, angajatii si sefii de la centrala nucleara… O gramada de personaje bine conturate. Ruleaza de vreo 20 de ani si inca se fac episoade, pentru ca se pare ca nu ramai niciodata fara subiecte de luat la misto. In astia 20 de ani personajele n-au imbatranit nici macar un pic, asa ca e un fel de… continuum al gafelor. Simpsons au introdus “doh”, “meh” si alte cuvinte care au ajuns prin dictionare. Aici linkuri catre episoade.

Magnolia. M-a marcat filmul asta, daca aveti ocazia priviti-l. De fiecare data cand l-am vazut eram intr-un moment de “low” si a reusit sa ma faca sa privesc altfel lucrurile. Nu e un film optimist, dar interesant e modul in care personajele relationeaza si se influenteaza reciproc intr-o retea care se inchide.

MASH (serialul) aka puterea de a-ti pastra simtul umorului si integritatea (sau nu) in conditii extreme. Trece de la haios in primele sezoane la mai mult critica a razboiului in general.