Complet subiectiv si cu intarziere…

Cu imaginea Martinei Sablikova castigand aurul la patinaj viteza pe pista lunga, la 3000 si 5000 m. Tipa era oricum multipla campioana mondiala, dar victoriile de la JO au fost impresionante. A fost interesant de urmarit o tipa subtirica invingandu-le pe cele musculoase :)

Cu Johann Olsson, care a fost mereu la 15-20 de secunde inaintea tuturor in cursa de ski fond pursuit 30 km. Pe ultimele sute de metri a fost intrecut de alti 2 sportivi intr-o curba in care intrase prea tare, dar el a fost foarte fericit ca a luat bronzul. Cursa a castigat-o colegul lui de echipa mai tanar, Hellner.

Cu rezultatele romanilor la competitiile de bob pentru 2 persoane: baietii au terminat pe 11 iar fetele pe 15. Proba e formata din 4 coborari. E impresionant ca au terminat pe locurile astea fiindca pista aia i-a rasturnat pe multi, indiferent cat de campioni sau de nemti erau :) La asta se adauga faptul ca s-au aflat in compania unor natiuni care cheltuie multe milioane de euro anual in cercetarea aerodinamicii echipamentelor de bob. Ai nostri abia daca isi permit un bob – si doamne fereste sa strice vreun set de patine…

Cu convingerea ca “cea mai dificila, complicata si periculoasa pista din lume” e o idee foarte proasta. De-a lungul competitiilor s-au accidentat, au abandonat sau au renuntat de bunavoie la participare – nu uitam, vorbim aici de jocuri olimpice, nu la campionatul local de X – de teama sa nu pateasca accidentari urate, sau mai rau.

Cu placerea de a urmari cam orice fel de patinaj viteza :D Abia astept sa se desfasoare in Bv campionatul de patinaj short track pt juniori (parca asta era), dar mai am de asteptat cateva luni.

Pozele cu sportivi sunt luate de pe vancouver2010.com , cea cu Whistler de aici.

imaginea de aici

V-aţi gândit vreodată ce suntem noi? Pai, se pare ca suntem niste perversi.

Scriem pe (unul sau mai multe) bloguri, care twitterim, shareuim linkuri, citim zilnic zeci de articole din multe domenii şi din multe zone ale internetului, le colectăm pe cele mai interesante… E important sa fim primii care nu numai că descoperă, ci şi dau mai departe o noutate.

In alte cuvinte, facem tot ce vrem din/cu informatiile – deci practicam infornografia. Nu ţi se pare, termenul chiar e o combinaţie între informaţie şi pornografie şi se referă la plăcerea – dusă până la dependenţa – de a manipula informaţii.

Cum stii ca esti unul din ala?

Dragă cititorule: dacă îţi place să vezi ce cred alţii, să iei informaţii de unde apuci, dacă ele atunci cand iti plac le transmiţi mai departe, adaugi un bookmark ca să ştii unde să te întorci data viitoare, cauţi avid informaţii în detaliu despre orice şi te simţi satisfăcut & mai bun după ce le găseşti, dacă având senzaţia că ai descoperit o gaură mai rotundă în gogoaşă twitteresti/bloguiesti imediat şi e important pentru tine să fii primul care o face, dacă însoţeşti mereu relatările despre orice se întâmplă în jur cu poze, dacă ştiai totul despre cuvântul “infornografie” de ani de zile şi, nu în ultimul rând, dacă citeşti rândurile astea (şi eventual ai în minte cel puţin alte 2 locuri unde ai văzut subiectul) e cazul să recunoşti că eşti practicant de infornografie.

Nu-i nimic, şi eu sunt. E un club mare.

Şi probabil suntem mereu la un pas de infomanie, supraaglomerare informaţională, care mai nou e o afecţiune cu acte în regulă.

Prezenţa lui pornografie în combinaţie o fi trimiţând la ideea de “sexual thrill”, dar mă gândeam la alte sensuri pe care le presupune, aplicabile în special în online:

• că reflectă o nevoie fundamentală – în cazul ăsta, cea de a şti
• că e un tabu, deci condamnabil social – vechea imagine de geek care e toată ziua pe internet, care scrie pe blog şi pe twitter, gen “n-ai viaţa/get a life”
• abundenţă şi varietatea
• că orice formă de informaţie îşi va găsi un public, admiratori şi practicanţi

Asa ca fiti cuminti acolo, in internetul mare! Sau daca nu puteti sa va abtineti, aveti grija :)

Catalin m-a intrebat “Cat poate RADET-ul [meu]?” si mi-a dat ocazia sa povestesc care-i treaba cu incalzirea in za land of cooooold (ma rog, in top 3 acolo). De mult cautam pretext sa zic niste chestii, desi nu ma incadrez la categoria de oameni care depind de regii.

Teracote, teracote

In primul rand: cartier vechi, casa veche incalzita din vremuri imemoriale cu sobe de teracota, construite cu arta. Cea de la mine din camera era in nuante de bleu, albastru si mov cu aspectul unor tuse mici verticale. Avea chiar si o deschizatura cu usita metalica unde puteai, de exemplu, sa tii ceaiul cald. Probleme: scurgeri de gaze, uitat focul aprins,  incalzit in salturi, copil tembel.

Centrala

Prin 1998 ai mei au instalat centrala. Cu toate astea soba de la mine a mai stat multi ani in picioare, vreo 8, pana cand m-am hotarat ca e momentul sa eliberez coltul. Din spirit exagerat de precautie, mama inca pastreaza teracota din camera ei.

Ziceam de centrala. In prima iarna mi-am urat viata. Centrala dadea rateuri, cum ar fi: oprea apa calda cand erai in dus, avea caderi de presiune. In camera mea, cu 3 pereti expusi la frig, caloriferul nu facea fata. Cel din camera alor mei ba se incalzea doar pe sfert, ba deloc. Un an mai tarziu, am adaugat un al doilea calorifer in camera mea si unul suplimentar in baie. Concluzia e ca socoteala metrilor patrati din casa nu se potriveste cu capacitatea de incalzire a caloriferelor. Casa are nevoi speciale…

Tevile…!!!

Dupa ce s-au rezolvat toate problemele, am ramas cu una care ne bantuie pana in ziua de azi. Tevile. Plecand urechea la sfaturi pretioase si la iluzia de comoditate, au instalat tevi de pexal. Deci prieteni, ca sa ajung la chestia cu sens din tot textul, NICIODATA sa nu va puneti tevi de pexal in casa! Never ever!! In fiecare iarna vi se vor fisura in cel putin 2 locuri, asadar veti schimba portiunea respectiva, asadar vor rezulta in timp de 15 000 de ori mai multe imbinari decat cele initiale. Se vor muta spontan de la locul lor, cu cate 1-2 centrimetri asa, cat sa va intrebati daca ati innebunit sau nu vedeti bine. And they’re kinda ugly.

Mdeci ca sa raspund si la intrebare: cat poate radet-ul meu (propriu si personal)? Cand & cat vrea muschiul meu, dar nu mai mult de 20 de grade ca deja e prea cald.

L-as intreba pe AlphaDog cum sta cu incalzirea, ca tot tuitarea zilele trecute despre tevi inghetate :)

Adaugat pe FTW

Zilele trecute, domnisoara masterand avea treaba prin corpul T al universitatii Transilvania. Ceva complicat, cu programat sala pentru un examen, navigat asperitati administrative si zgaiat pe la aviziere – nu se stie niciodata ce trasnaie o mai fi aparut.

Evolutia fireasca a lucrurilor ma trimite pana la baie. Tot corpul are o singura baie pentru studente, la etajul doi, in extrema stanga a cladirii. Ca sa intri trebuie sa impingi de usa, clanta ai numai pe partea cealalta; macar nu te chinui sa iesi. E o baie cu doar doua toalete, dintre care una e intotdeauna  infundata si la cealalta curge apa din rezervor in continuu. Cosul de gunoi e o cutie de carton. Nu poate fi vorba de hartie igienica, sapun sau uscator de maini. De fapt, ultimele ar fi inutile pentru ca bateria de la chiuveta e defecta. De 2-3 ani incoace. Macar acum e un afis care te anunta sa nu folosesti instalatia, pana de curand nimic nu te anunta ca exista riscul sa faci un dus cand, de fapt, incerci doar sa te speli pe maini.

Dupa gusturile domnisoarei masterand, nu-i un loc unde sa vrei sa iti petreci mai mult decat cele 3 minute strict necesare.

Studentele nu-s de acord, lor le place acolo. Altfel nu imi explic de ce stau si inainte, si dupa cursuri acolo si fumeaza. FUMEAZA. Isi petrec timpul in grupuri de cate 4, 5, fumand intr-o incapere mica si urata unde aproape ca nu deschid geamurile. Consecinta e ca put: put ele, eu, si toti cei care au nefericirea sa calce pe acolo; e ca o stigmatizare: ai fost la baie!

Fetelor, va simteti bine? V-a spus cineva ca *nu mai sunteti in liceu*, ca NU mai e cazul sa va ascundeti cand fumati? Ca puteti iesi in curtea interioara a T-ului sau, mai bine, chiar la intrarea principala sa trageti un fum? Dar poate treceti strada spre parcul central, daca tot ati terminat cursul. De ce, pentru numele lui Gizas, DE CE ati sta acolo?! In buda, ffs! Oricum fumatul e interzis in toata cladirea, asa ca la fel de bine ati putea fuma pe coridor, cu geamul deschis.

Parca pentru a-mi risipi orice urma de indiferenta si trimitandu-ma direct in dezgust, fetele incep sa discute despre scoala. “tu, voua v-a dat proect de facut?” “mda, pai io am facut si ala, si temele de la sfarsit, 4, 25, 28… Proiectul oricum l-am copiat pe tot de pe net” “Pai da, si io si icsulica… Iti dai seama, doar nu era sa stau sa-l fac”.

Astia dau 2200 de lei pe an, sau cat o mai fi taxa, ca sa fumeze in buda ca boschetii si sa ia proiectele de pe net?

Nu ma surprinde, doar ma scarbeste de fiecare data. Oare cati dintre studenti fac asta, 80% ?

Na lasa, ca nu-i bai; facultatea isi merita studentii si studentii isi merita, cu varf si indesat pare-se, baile.

1. Cel mai insultator AdSense (in Gmail)

2. Cea mai dubioasa cautare. Ever. Si a stat aproape un sfert de ora, sa insemne ca a gasit ce cauta?!

3. Cei mai putini “i”

4. Distractia cu Vista nu se termina niciodata.