Catalin m-a intrebat “Cat poate RADET-ul [meu]?” si mi-a dat ocazia sa povestesc care-i treaba cu incalzirea in za land of cooooold (ma rog, in top 3 acolo). De mult cautam pretext sa zic niste chestii, desi nu ma incadrez la categoria de oameni care depind de regii.

Teracote, teracote

In primul rand: cartier vechi, casa veche incalzita din vremuri imemoriale cu sobe de teracota, construite cu arta. Cea de la mine din camera era in nuante de bleu, albastru si mov cu aspectul unor tuse mici verticale. Avea chiar si o deschizatura cu usita metalica unde puteai, de exemplu, sa tii ceaiul cald. Probleme: scurgeri de gaze, uitat focul aprins,  incalzit in salturi, copil tembel.

Centrala

Prin 1998 ai mei au instalat centrala. Cu toate astea soba de la mine a mai stat multi ani in picioare, vreo 8, pana cand m-am hotarat ca e momentul sa eliberez coltul. Din spirit exagerat de precautie, mama inca pastreaza teracota din camera ei.

Ziceam de centrala. In prima iarna mi-am urat viata. Centrala dadea rateuri, cum ar fi: oprea apa calda cand erai in dus, avea caderi de presiune. In camera mea, cu 3 pereti expusi la frig, caloriferul nu facea fata. Cel din camera alor mei ba se incalzea doar pe sfert, ba deloc. Un an mai tarziu, am adaugat un al doilea calorifer in camera mea si unul suplimentar in baie. Concluzia e ca socoteala metrilor patrati din casa nu se potriveste cu capacitatea de incalzire a caloriferelor. Casa are nevoi speciale…

Tevile…!!!

Dupa ce s-au rezolvat toate problemele, am ramas cu una care ne bantuie pana in ziua de azi. Tevile. Plecand urechea la sfaturi pretioase si la iluzia de comoditate, au instalat tevi de pexal. Deci prieteni, ca sa ajung la chestia cu sens din tot textul, NICIODATA sa nu va puneti tevi de pexal in casa! Never ever!! In fiecare iarna vi se vor fisura in cel putin 2 locuri, asadar veti schimba portiunea respectiva, asadar vor rezulta in timp de 15 000 de ori mai multe imbinari decat cele initiale. Se vor muta spontan de la locul lor, cu cate 1-2 centrimetri asa, cat sa va intrebati daca ati innebunit sau nu vedeti bine. And they’re kinda ugly.

Mdeci ca sa raspund si la intrebare: cat poate radet-ul meu (propriu si personal)? Cand & cat vrea muschiul meu, dar nu mai mult de 20 de grade ca deja e prea cald.

L-as intreba pe AlphaDog cum sta cu incalzirea, ca tot tuitarea zilele trecute despre tevi inghetate :)

Adaugat pe FTW

Zilele trecute, domnisoara masterand avea treaba prin corpul T al universitatii Transilvania. Ceva complicat, cu programat sala pentru un examen, navigat asperitati administrative si zgaiat pe la aviziere – nu se stie niciodata ce trasnaie o mai fi aparut.

Evolutia fireasca a lucrurilor ma trimite pana la baie. Tot corpul are o singura baie pentru studente, la etajul doi, in extrema stanga a cladirii. Ca sa intri trebuie sa impingi de usa, clanta ai numai pe partea cealalta; macar nu te chinui sa iesi. E o baie cu doar doua toalete, dintre care una e intotdeauna  infundata si la cealalta curge apa din rezervor in continuu. Cosul de gunoi e o cutie de carton. Nu poate fi vorba de hartie igienica, sapun sau uscator de maini. De fapt, ultimele ar fi inutile pentru ca bateria de la chiuveta e defecta. De 2-3 ani incoace. Macar acum e un afis care te anunta sa nu folosesti instalatia, pana de curand nimic nu te anunta ca exista riscul sa faci un dus cand, de fapt, incerci doar sa te speli pe maini.

Dupa gusturile domnisoarei masterand, nu-i un loc unde sa vrei sa iti petreci mai mult decat cele 3 minute strict necesare.

Studentele nu-s de acord, lor le place acolo. Altfel nu imi explic de ce stau si inainte, si dupa cursuri acolo si fumeaza. FUMEAZA. Isi petrec timpul in grupuri de cate 4, 5, fumand intr-o incapere mica si urata unde aproape ca nu deschid geamurile. Consecinta e ca put: put ele, eu, si toti cei care au nefericirea sa calce pe acolo; e ca o stigmatizare: ai fost la baie!

Fetelor, va simteti bine? V-a spus cineva ca *nu mai sunteti in liceu*, ca NU mai e cazul sa va ascundeti cand fumati? Ca puteti iesi in curtea interioara a T-ului sau, mai bine, chiar la intrarea principala sa trageti un fum? Dar poate treceti strada spre parcul central, daca tot ati terminat cursul. De ce, pentru numele lui Gizas, DE CE ati sta acolo?! In buda, ffs! Oricum fumatul e interzis in toata cladirea, asa ca la fel de bine ati putea fuma pe coridor, cu geamul deschis.

Parca pentru a-mi risipi orice urma de indiferenta si trimitandu-ma direct in dezgust, fetele incep sa discute despre scoala. “tu, voua v-a dat proect de facut?” “mda, pai io am facut si ala, si temele de la sfarsit, 4, 25, 28… Proiectul oricum l-am copiat pe tot de pe net” “Pai da, si io si icsulica… Iti dai seama, doar nu era sa stau sa-l fac”.

Astia dau 2200 de lei pe an, sau cat o mai fi taxa, ca sa fumeze in buda ca boschetii si sa ia proiectele de pe net?

Nu ma surprinde, doar ma scarbeste de fiecare data. Oare cati dintre studenti fac asta, 80% ?

Na lasa, ca nu-i bai; facultatea isi merita studentii si studentii isi merita, cu varf si indesat pare-se, baile.

1. Cel mai insultator AdSense (in Gmail)

2. Cea mai dubioasa cautare. Ever. Si a stat aproape un sfert de ora, sa insemne ca a gasit ce cauta?!

3. Cei mai putini “i”

4. Distractia cu Vista nu se termina niciodata.

Am vazut cu bucurie, de saptamana trecuta, cum niste oameni constiinciosi au inceput sa demoleze din cladirile-ciuperca ale orasului. In particular, mare mi-a fost bucuria sa vad cum doua dintre cele mai detestate cladiri din lista mea fac cunostinta cu gravitatia si forta bruta. Ce bucurii am si eu :) Trebuie sa mentionez, imi place foarte mult orasul asta, si implicit ma enerveaza cand vad ca cineva isi baga picioarele in imaginea lui.

Una din ele e de interes public: brasovenii stiu scheletul ala urat de beton, de langa facultatea de Silvicultura. Ca mergeai in centrul vechi sa vezi obiectivu’ turistic, ca mergeai la sus la turnuri, ori la Poarta Ecaterinei – dadeai de oribilitatea aia, pe care de vreo doi ani tot erau spanzurate bannere publicitare imense.

Apoi, intr-o buna zi vad ca rontaiau la ea:           si dupa vreo saptamana:

Bucurie! Fericire, nu mai e hidosenia. Nu stiu ce/daca o sa se construiasca ceva pe locul ruinei patrate de beton sau o sa se extinda parcarea de acolo. Important e ca au dat jos chestia aia care ne strica pozele facute de sus de la turnuri sau la porti – ca se potrivea in peisaj perfect, nimic de zis. 

A doua cladire e o problema personala. A doua zi dupa ce am facut ultima poza m-am trezit in dulci sunete ale demolarii: casa de langa mine, parasita de ani de zile, care abia mai statea pe fundatii si unde locuiau tot soiul de animale, incepea la randul ei sa fie daramata. Azi a mai ramas foarte putin din ea, observam cum muncitorii se distrau tragand de ultimele parti din acoperis. Cred ca fiecare dintre noi are o placere in a demonta lucruri, eu de cand sunt mica desfac cam tot ce prind din curiozitate si probabil dintr-o pornire natural distructiva. Ma bucur ca dispare darapanatura – desi nu pot sa nu ma intreb incotro au apucat-o animalele gazduite acolo, de la soricei si sobolocotauri pana la caini si pisici. In schimb, fac spume cand ma gandesc ce distractie o sa fie daca o sa se lucreze la o noua casa pe locul ramas gol. Poate e momentul sa ma mut, o casa de vacanta, ceva…

Cu legatura, sau mai degraba fara, cu demolarea, cu vara si cu vremea faina – zilele astea imi dau o senzatie pozitiva, o stare de spirit buna, de care mi-era dor. E una din cele mai faine primaveri din cel putin ultimii 3 ani, pentru mine. Nu e complet lipsita de griji, ba chiar dimpotriva… insa imaginea de ansamblu e una imbucuratoare. Smile.

Pentru voi cum e perioada asta? Acceptam bucurii, frustrari, enervari si zambete deopotriva :)

Daca tot scriam de curand cum se raspandeste prin media mai mult panica decat informatia concreta, m-am gandit sa impartasesc niste informatii si linkuri unde se vorbeste pe larg despre subiect. Informatiile sunt preluate din New Scientist, sunt acolo patru articole scurt si la obiect despre caracteristicile virusului, istoria lui (e VECHE) si posibile tratamente.

Detalii complete si precise gasiti in articolul acesta , si raspunsuri pentru intrebarile des intalnite aici. (articolele sunt in engleza) (mai mult…)