[aberatii]
Fiecare generatie vine cu forma ei de rebeliune. Cu tus negru, multi cercei, imbracati in negru, dezbracati (de negru) si intr-o multitudine de alte feluri. Pentru adolescentii in cautare de identitate, afilierea la un “curent de rebeliune” inseamna un sentiment de diferentiere fata de majoritate si de apartenenta la un grup exclusivist.
Ironic, nu? Cum iluzia de unicitate o avem prin similaritati cu altii. Unicitatea autentica ne-ar deprima, pentru ca faptul de a fi diferit de toti aduce atentie negativa si atitudini care ar duce la dissatisfaction. Imi plac adolescentii unici emo (e cel mai la indemana exemplu dar asta se aplica la toate curentele) care arata cum nu ii intelege nimeni si cat sunt ei de diferiti de orice alta generatie dinaintea lor, incat au ajuns sa fie in mare parte cu totii la fel. Stau sa ma gandesc daca recunosc ca se inteleg ei intre ei, sau se considera diferiti intre ei cu toate ca e evident ca au aceeasi “schema” de comportament.
De fapt, ideea de diferit te trimite la un sistem de referinta. Daca al lor e generatia parintilor, merge. Daca in schimb sunt ceilalti din generatia lor, atunci ajungem intr-o problema de logica. Si daca stau sa ma gandesc, e fapt bine stiut ca fiecare generatie vrea sa ii faca in ciuda celei a parintilor si sa fie “mai speciala”. Asa ca din punctul asta de vedere niciunii nu-s speciali :)) In consecinta, generatia care nu se va mai revolta impotriva nimanui va fi aia cu adevarat speciala. Ceea ce nu se va intampla, ca asta e definitia (sociala) a adolescentei.
[/aberatii]
5 Responses for "How rebellious…in a conformist sort of way"
Cred ca asta ti-i se trage de la faptul ca nu stii… ce hair style sa adopti in acest an! :P
Cel mai interesant mi se pare modul in care reprezentantii diferitelor “curente” din adolescenta se amesteca dupa aceasta perioada si cum se atenueaza tendintele pe care le aveau inainte.
Adica nu va fi nimic de mirare daca in sala de sedinte a unei multinationale se vor intalni un ex-emo, un ex-punker, un ex-rapper si un ex-dork de care cei sus-mentionati faceau misto in generala. Vorba lui taica-meu cand vede cate un skater: “Las’ ca il vezi peste 15 ani la costum cu Blackberryu’ si servieta iesind de la Ministerul Finantelor” (citat aproximativ).
Pe de alta parte, cred ca cel mai simplu mod de a fi original e sa nu incerci deloc sa fii original. Sa fii asa cum iti vine si sigur iti va iesi ceva autentic.
mdea, multa lumea incearca sa iasa din banal, uite ieri m-am intalnit cu o tipa, mai nebuna ea, dar am fost mirat sa o vad cu 2 pierce-uri proaspat facute ( chiar ieri ) in buze. nu sunt socat, nu m-a afectat deloc, dar seara cand vb cu ea pe net, imi spune ca si le-a dat jos si nu mai poarta. o intreb “de ce?”. a zis ca a facut chestia cu pierce-urile doar din teribilism. i hate when people do that !
imi plac comentariile voastre :) Andrei chestia cu atentuatul se intampla pentru ca na..oamenii “grow out of it” desi anumite tendinte tot raman. business is business, though :) Doma – de acord…vrea si ea atentie, bine ca nu are scapari mai grave :)
mumu pai atuni helllp :P
generation gap… mda, confirm şi la mine se întâmplă. bine ai zis, asta e definiţia adolescenţei.
probabil când voi avea copii mă voi uita la ei cu alţi ochi. probabil nu voi înţelege nimic din comportamentul lor. Poate peste 10 ani, altfel vor decurge întâlnirile amoroase (poate pe net, exclusiv). Poate altfel se vor juca copiii (poate pe net, exclusiv) :)))
Leave a reply