Da, schimbare de imagine – tema si avatarul. Ma plictisesc repede, what can I say.

Sambata mi se intamplase ceva nemaiintalnit pentru mine: nu am intrat la un examen. De ce? De shhhtupid, I guess, asa ca am mers la o alta grupa astazi (marti). Examenul oral incepea la ora 10, pentru aproximativ 30 de studenti. Nu stiu in ce fel s-a gandit profesoara sa ne examineze, sa ne intrebe de toate legaturile posibile si toata materia… Oricum, ca sa nu o lungesc la ora 16 inca mai trebuiau sa intre 14 persoane. Din 30.Si inca mai erau cativa la raspuns in sal, ultimul din ei iesind la 17.20. 7h1/2 pt 16 persoane, care e banuiesc un record of some sort. Moment in care respectiva profesoara iese din sala si ne anunta ca daca se continua asa o sa mai tina inca multe ore (no shit Sherlock) si daca suntem de acord sa dam scris. Dupa sapte ore de asteptat, ce raspuns poti sa dai?! Si sa fii vehement impotriva, sa te simti dezavantajat sau sa crezi ca evaluarea e total diferita fata de cea de care au avut parte ceilalti din an – tot zici da. Scrisul a durat o ora, ceea ce inseamna ca un examen pe jumate esuat (ca tehnica) s-a terminat in 8 ore jumate. OPT ore.

In conditiile astea, cum sa ai respect pentru sistem, in momentul in care esti pus sa astepti ca la coada la lapte pe vremurile cenusii? Se puteau programa studentii, evaluarea putea fi mai eficienta/rapida, sau profesorul putea sa aleaga sa dea examenul scris, daca stie ca nu se descurca in limite de timp rezonabile. E un cerc vicios, in care noi nu ii respectam pe ei si invatam-nu, ei nu ne respecta pe noi si ai senzatia ca toata lumea isi baga picioarele, iar dupa 3 ani de facultate ramai cu niste concepte vagi si fara o baza concreta, experience-wise, care sa te lase cu ideea “da, eu stiu sa fac ASTA, o fac foarte bine si imi place”. No such thing. Ah, si anul asta taxa a fost marita de la 1500 lei, cat fusese anul trecut, la 2200 de lei. Adica a crescut cu aproape 50% si din cate stiu studentii nu au fost anuntati.

Douaj’doua de milioane. PENTRU?!?! Nu va povestesc de facilities pe care nu le avem si services likewise – secretariatele v-au mancat tuturor nervii la un moment dat, nu ma indoiesc de asta (in afara de cazul in care sunteti/erati baieti draguti si hi-hi-hi-simpatici). Secretarele nu au inteles un lucru (si nu numai ele): studentii ar trebui tratati ca niste clienti, ca pana la urma in conditiile de azi asta si sunt: ei platesc pentru un serviciu, iar ele, secretarele, sunt agentii care in anumite situatii intermediaza acest serviciu. Ele nu preintampina situatii dificile, ci le constata si trateaza cu aroganta studentul. Rare exceptii, si ele ar merita notate in calendar.

Patzanie recenta. Ma duc sa imi scot o adeverinta. 
Ai carnetul de student?
“Nu, ca nu stiam ca o sa ajung azi aici si nu l-am luat cu mine, abia am aflat ca e nevoie de adeverinta”
“(cu scarba)Pai…si…cum vii asa…fara…
“Stiti, NU STIAM ca ajung aici si am nevoie azi, nu se poate? Abia m-am intors din mobilitate Erasmus si nu …”
“(cu scarba sporita si dispret) Legitimatie ai macar?
“NU (fiinta, care parte nu ai inteles-o?)”. Secretarele din spatele ei deja radeau, chicoteau; eu fierbeam.
“Auzi, da’ macar buletinu’ il ai?! Sincer, nu stiam daca il aveam pentru ca ma intorsesem in tara cu cateva zile in urma si nu stiam exact ce acte am cu mine.
“Stati un pic sa vad”
“(imbufnate, chicotind, scarba, dispret, aroganta – nonverbale)” Imi gasesc carnetul de student, turns out I had it. I-l dau…
A, nici vizat nu e…Pai ce e asta?
“AM PLECAT IN MOBILITATE ERASMUS PE 28 AUGUST, M-AM INTORS ACUM 3 ZILE, CAND (@$ @#%%& @#$%&$% !!!) PUTEAM SA IL VIZEZ?!!!” 

Stiti ce e interesant? Ca si preparatorii si asistentii universitari au parte cam de acelasi tratament. Ele ii pupa in dosul palmei numai de la conf. in sus. 

Doua perle stralucite ale secretariatului facultatii mele, prima e veche, de prin anul I, si a doua e culeasa azi – da, in 7 ore te apuci si citesti chiar si listele alea nenorocite :)) Nenorocite, evident, de catre cineva.

stiintastiinta2

Share/Save/Bookmark