Mai stiti cand a aparut McDonalds in Romania? Pentru cei din generatia mea, lucrul asta s-a intamplat cand aveam vreo 11-12 ani, daca imi amintesc bine – eram mici si restaurantul asta era ceva literalmente desprins din filme, venit de departe. Ceva celebru aproape de noi, cam asta era senzatia. Nu mai stiu care McDonalds s-a deschis primul, cel din centrul orasului sau drive-in-ul, dar era acolo. Devenise o destinatie unde vroiai sa ajungi, copil fiind, pentru ca aia iti zambeau, iti dadeau jucarii si o mancare pe care nu o cunoasteai prea bine dar era buuuna.

Mi-am amintit de asta privind Megatron, scurt-metrajul romanesc care a primit un Palme d’Or anul trecut. E vorba despre o familie, mama si fiu, care stau intr-un sat, si merg de ziua baiatului la McDonalds. Ca sa ajunga acolo, trebuie sa mearga cu bicicletele, cu trenul, sa faca autostopul si apoi sa ia un autobuz. Asta era locul in care vroia sa ajunga baiatul de ziua lui, pe de o parte si in speranta ca o sa-si vada tatal acolo.

Mi-am amintit de o fata care era in aceeasi situatie – parintii ei erau divortati, si mama ii promisese sa o sa mearga la McDonalds de ziua fetei, pentru ca primise bonuri de masa de la munca, si ea abia astepta sa paseasca acolo. Singura diferenta era ca locuiau in Brasov si calatoria era mai mica, dar ideea e aceeasi: un fast food ca loc unde aspiri sa ajungi. Asta era acum 10 ani, cand abia aflam ce-i aia mec, si nimeni nu-si punea problema ca mancarea e plina de zahar si grasimi si ca obezitatea e dupa colt. Era venit din afara, de la americani, deci trebuia sa fie bun. Si mergeam rar, ca era scump.

Prima oara am calcat intr-un mec din Bucuresti si am luat un Happy Meal. Eram in excursie cu clasa. Sa dea naiba, din toata excursia aia imi amintesc 2 lucruri: mecul cu meniurile puse sus si gresia gri, si gunoiul de pe spatiul verde din Bucuresti. Atat. Si acum mai am jucaria din meniul ala, intr-un fel sau altul a ramas la mine in camera mai mult de 10 ani. E un gandac din A bug’s life, cred, si e made in Vietnam, si abia acum mi-am amintit provenienta lui. Acum intram la McDonalds ca sa ne luam un mecpuisor si sa mergem la bu toaleta.

Pe de alta parte, ma gandeam de ce apreciaza strainii filmele romanesti de genul acesta. Poate pentru ca lor le arata ca o lume exotica prin tristete. Sa schimbi atatea mijloace de transport ca sa ajungi la un mec – pe care restul lumii il cam dispretuieste? La fel, grozaviile din Moartea domnului Lazarescu si din 4,3,2. Poate pentru ei arata ca o fictiune stranie. “Saracii romani”, sau “Oare asta chiar se intampla undeva in Europa?” Nu suntem nici o lume a treia, nici o lume europeana (decat cu numele).

Ziceam si eu. Se schimba vremurile. Acu 17 ani se lesina la Michael, acum vine Madonna si majoritatii i se cam rupe (guilty as charged). Nu o sa lesine nimeni la Madonna si nici n-o sa i se tipe numele isteric. Aproape ca imi pare rau pentru Madonna.

Update: gandacul meu din Happy Meal gandac

Share/Save/Bookmark