18 Responses for "O fotografie – si lumea ia foc"

1. armin Septembrie 8th, 2009 at 9:39 am

   in moartea unui soldat nu este nimic senzational – poate sa fie doar ceva eroic. poate ca ne ingrozesc aceste morti datorita faptului ca razboaiele ni se par fara o miza, fiindca nu putem sa schimbam nimic, noi cei multi, fiindca omul pare o plamadeala firava de lut in fata unei tehnologii atat de bine pusa la punct pentru a ucide: sofisticata.

2. Luana Septembrie 8th, 2009 at 9:43 am

   tocmai ca nu ne ingrozesc mortii, se pare ca ne ingrozesc numai pozele cu ei, altfel nu realizam ca ei exista… asta e trist.

3. armin Septembrie 8th, 2009 at 10:52 am

   moartea ne ingrozeste dar traim intr-o societate care vrea in primul rand sa ne amuze.

4. Răzvan Septembrie 8th, 2009 at 11:40 am

   Când eram mic și bunicul meu îmi povestea întâmplările lui de pe front, le învelea într-un ambalaj atât de frumos că totul mi se părea o veritabilă aventură. Acum, odată “desfăcut” ambalajul mă mir cum a reușit să supraviețuiască războiului în primul rând din punct de vedere psihic. De ce să nu vadă lumea ororile războiului (un război inutile de altfel)? Din contră, să vadă, ca să nu zică apoi că n-au fost avertizați de nimeni că pot oricând fi sfâșiați de un obuz. Dar deh, ipocrizia asta ne doboară mai rău ca o mitralieră.

5. Luana Septembrie 8th, 2009 at 5:54 pm

   armin… adevarat. m-ai lasat fara cuvinte. asta e.

   Razvan: si bunicul meu povestea numai intamplarile amuzante,niciodata de traume, care au existat cu siguranta. Sunt de acord, ipocrizia e mai mare ca orice… oamenii nu vor sa vada, guvernele nu vor ca ei sa vada si asa mai departe. cah.

6. Zizzou Septembrie 8th, 2009 at 6:20 pm

   Inainte de Primul Razboi Mondial razboiul era o chestiune de onoare insa nimeni nu se “juca” cu ceea ce insemna el in sine: moarte, mutilare, durere, suferinta s.a.m.d. Exista insa o motivare constienta/inconstienta mult mai mare ce justifica implicarea insasi: razboi sfant, razboi drept, razboi de aparare.

   Dupa atrocitatile Marelui Razboi oamenii au inceput sa se “scuture” de aceasta imagine moral idealizata a acestui tip de lupta. Greseala s-a repetat si 20 de ani mai tarziu, cand poporul german a luat ideile: puritatii rasiale si a suprematiei rasei ariane si le-a transformat intr-un “motor”, intr-o justificare generatoare de orori (oricum daca nu ar fi facut-o ei, ar fi facuto celalte “imperii” cu tendinte hegemonice).

   Diferenta este ca, cu aceasta scuturare, asistam la o indepartare fata de razboaiele pre-1914. Oamenii vor vedea razboiul ca un rau in sine, un rau ce trebuie taiat din radacini (vezi Carta O.N.U.), ce trebuie sa dispara. Este evident ca asta nu se poate face, intotdeauna vor exista interese generatoare de lupte sangeroasa, numai ca ele trebuie acum sa para la fel de banale ca mancatul la McDonalds. Motivul eroului reintors de pe campul de lupta macinat si mutilat de razboi a suferit o mutatie ontologica transformandu-se in acel erou Hollywoodian ce lupta pentru o cauza nobila (o incercare de recuperarea a trecutului istoric a razboiului) dar care este mai mult un Cyborg: imbatabil, distrugator, luptator absolut si nemuritor. Multi tineri se inroleaza crezand ca lupta in Afganistan este precum Counter-ul de pe consola de joc, crezand ca lupta lor este una sfanta si prin urmare justificabila moral, crezand ca sunt nemuritor si ca oricand ii pot da quit, crezandu-se niste Rambo in devenire. Nimic nu poate fi mai fals.

   Iar pentru a incheia vreau sa-i raspund eu lui Razvan: bunicii nostrii impachetau istorisirile din razboi cu un aer de aventura, de roman romantic, tocmai pentru a rezista psihic si pentru a trece peste ororile traite “first hand” in razboi! Altminteri nu ar fi putut trai cu constienta tuturor celor intamplate si cei apropiati lor si-ar fi incarcat umerii cu o povara insuportabila!

7. Zizzou Septembrie 8th, 2009 at 6:21 pm

   P.S. Scuze pt lungimea comentariului :D

8. doma Septembrie 8th, 2009 at 9:31 pm

   moartea face parte din viata.

9. Luana Septembrie 9th, 2009 at 6:02 am

   Zizzou: excelente explicatiile, nu ma gandisem la o parte dintre aspecte. desi era destul de evident ca scopurile razboaielor sunt diferite, si raporturile fortelor mult mai disproportionate, si cauzele deloc nobile etc. stai linistit, poti sa scrii si romane daca vrei :)

10. boghi Septembrie 9th, 2009 at 10:09 am

    Reactia Administratiei este una “normala”, daca tinem cont de secretomania dorita si sustinuta de acestia.
    Reactia turmelor, ce au percutat la ideea de a blama presa pentru ca “si-au vandut sufletul” si alte acuzatii de genu’, este tot una “normala”, ca doar sunt turme. Poate ca adevarul se afla undeva la mijloc, dar raportandu-ne la rezultatele publicarii fotografiei, si anume demascarea unei fete nevazute (cel putin nu foarte des) a razboiului, indignarea ar trebui sa se indrepte catre cei care sustin razboiul, si nu catre cei care-l sustin.

11. Crisia Septembrie 9th, 2009 at 10:16 am

    Era o scena intr-un film despre Napoleon: cele doua armate rivale se gaseau fata in fata , la cele doua capete ale unui pod. La “Atac!” din fiecare parte primul rand de ostasi face un pas in fata, trage, cad cativa. Al doilea rand trece in fata lor (ei ramanand sa incarce), se trage, si tot asa. M-am intrebat: “Cat de dement e asta?? Cum sa tragi asa? Cum sa fii motivat ca sa faci asta?”. Tin minte ca mi-am intrebat si sotul:”Mai, dar astia cat trageau asa?”. Raspunsul:”Pana se ordona atac la baioneta!”

    Razboiul, bataliile in sine, concret, sunt niste lucruri pe care nu le-am putut intelege si nu mi le-am putut reprezenta niciodata, fie ca-i vorba de cruciade, de bataliile lui Stefan cel Mare, de razboiul de independenta sau de razboiul din Afganistan. “Ce-i mana pe ei in lupta?” e o intrebare la care nu gasesc raspuns indiferent de situatie.

    Cred ca ai dreptate: nu se vrea sa se vada asemenea imagini. Ar dezgoli aceste zbateri de orice urma de justificare, de orice natura ar fi ea.

12. Diana Septembrie 9th, 2009 at 2:25 pm

    Moartea unui om este o tragedie. Opinia publica face din el o tragedie.
    Un om are un chip, un nume, o poveste. Ii vezi nevasta indurerata, ii vezi parintii plangand, ii vezi copilul care va ramane fara tata. Vezi povestea personala.

    Moartea uui numar mare de oameni iti aduce in prim-plan mii, milioane de astfel de vederi. Nu o sa poti vedea sau auzi povestea lor. Nimic personal. Nimic din care opinia publica sa faca o tragedie, pentru ca nu nu vede un chip, o persoana, ci o masa amorfa si terna de oameni. Atat.

13. Luana Septembrie 10th, 2009 at 6:40 pm

    Boghi:
    e una normala pentru ceea ce urmaresc ei, dar scary e faptul ca si o parte din public ii aproba… Semn ca brainwashing’u functioneaza de minune si aproape de la sine. Asta sa fie cheia succesului, eliminarea capacitatii populatiei de a contesta puterea ?:)

    Crisia:
    bine-ai venit! Scena din lupta parca e desprinsa din absurd, dar se intampla si azi intr-o forma diferita, ce-i drept. Probabil fiind inrolati in mecanismul asta teribil, armata, sunt invatati sa priveasca intr-un singur mod lucrurile. Cred ca numai oamenii care au luat parte la asta ceva pot cu adevarat sa isi reprezinte lupta, si ei raman marcati pe viata…

    Diana:
    Probabil unul din motive e ca majoritatea oamenilor a vazut moartea singulara – o ruda, un prieten – si empatizeaza cu durerea respectiva. E mult mai greu sa multiplici asta de 2 milioane de ori. Brr.

14. brightie Septembrie 11th, 2009 at 12:36 pm

    offtopic – incerc sa comentez pe subiectul cu leapsa, insa imi apare eroare… :| anyways, am preluat-o, rezolvat-o, fowardat-o. :)

15. Zizzou Septembrie 11th, 2009 at 2:42 pm

    same offtopic – nu merge sa intrii in articol sau sa-l comentezi! oricum am preluat leapsa si iti multumesc, sa vedem cum ii dau ping-back la ea hmmm…! Brightie HELP :))

16. Luana Septembrie 12th, 2009 at 3:49 am

    @Brightie si Zizzou: am rezolvat, era link-ul de vina. Cel al articolului e:
    angles.ro/leapsa-c…-m-a-pus-pe-ganduri/
    iar al comentariilor:
    angles.ro/leapsa-c…pe-ganduri/#comments

17. baghy Septembrie 15th, 2009 at 6:09 pm

    Unde e poza? Vreau link

18. Luana Septembrie 15th, 2009 at 11:41 pm

    baghy: o cautasem atunci, am gasit-o o data si cand sa o inserez in articol n-am mai dat de ea. uite
    lh3.ggpht.com/_u2a…plJoshuaMBernard.jpg